Si eu, si eu!

Mike a fost suparat rau de la artificiile de Anul Nou. Cum se mai gaseste cîte un rasarit sa le pocneasca si a doua zi, se speria sarmanul de numa'. A avut si ghinion. Dormea lînga usa si cînd se hotara sa iese afara, chiar atunci azvîrlea careva cu vreo petarda si iar astepta nervos, pîna adormea din nou... Nici Sam n-a mai iesit. El de fel iese chiar mai putin decît Mike afara. Nu-i place ploaia si umiditatea, pe care Mike le adora. 

De Craciun le-a adus Mosul cîte o pernuta. Mike si-a ales-o pe cea roz iar lui Sam i-a ramas cea rosie. Momentan înca le tin rîndul, stiu care a cui este. Stiu ca le cunosc dupa miros, dar deosebesc felinele oare si culorile? Mike s-a bucurat enorm. El a mai primit pernute, si toate îi plac sau i-au placut, dar ca de asta nu s-a bucurat de niciuna. S-a urcat pe ea, a framîntat-o, si-a ascutit gherutele si încerca sa se adune colac, sa încapa tot pe ea =)) Pur si simplu o iubeste. Sam, na ja, pentru el e o pernuta ca oricare alta. O mai bate cîteodata, o mai linge sau îsi lasa capul pe ea si se culca, dar nu îl impresioneaza în mod deosebit. El adora cosul cu rufe murdare. Cînd nu-i în raza ochilor, stiu unde-l gasesc. Acolo doarme ca în sînul lui Adam :D 

Pentru ca Mike dormea asa frumos pe pernuta sa, m-am gîndit sa-l trag în blitz. I-am facut eu cîteva poze, apoi a aparut Maria-Sa adormitul de Sam, din cosul cu rufe bineînteles, ametit si plin de somn. I-am tras perna mai în jos si rapid a luat pozitie, chiar daca înca nu vedea bine. De obicei flirteaza cu mine la fotografiat, dar acum era obosit... chiar daca era ametit, nu putea lipsi la fotografiat :D

Ferdimike ...în lumea viselor :)

   

"Voiai sa-l fotografiezi numai pe el, las' ca stiu eu!" :D 

I-am tras pernuta jos, ca altfel nu se putea... cum sa nu apara si el în poze? :D 

 

"Asa e mai bine!" 

 

  Noi va pupam si va dorim nu An Nou mai bun! 

La multi ani!

Actualizez :D
 In urma cu 3 zile, înainte de 4.00... ca eu taaare aiurea dorm de-o vreme, 

Sam si Mike dormeau ca doi gugustiuci pe pernuta lui "Ferdimike"... O floare si doi gradinari =))
Normal ca am aprins veioza, am luat telefonul si tzac-pac i-am imortalizat :D 

 

Au observat smecherasii si s-au miscat olecuta. Mike s-a dezmeirdat si s-a culcat pe-o ureche :D
 Sam si-a întins o laboanta în semn de... "te-am vazut, dar e prea dimineata pentru ochisorii mei." :D 

 

Vine, vine Mos Craciun!

Da, da, sarbatorile ne bat la usa, Mos Craciun si-a înhamat renii la sanioara, sacul e plin cu cadouri... mai ramîne de vazut daca am fost destul de cuminti :D Fie ca ati fost cuminti sau nu (asta hotaraste Mosul :P ), noi va dorim Sarbatori Fericite alaturi de familie si prieteni dragi.
Nu am mai scris demult, din lipsa de timp... dar nici baietii mei pufosi nu fac nimic interesant în afara faptului ca dorm de zori cît îi ziua de lunga... si asta foaaarte mult. 

Sam, asistentul meu personal, maaare ajutor de  decorator! 

 

Verificarea tehnica. Globulete - bifat, Mosu are baterie - bifat... etc 

 

Dupa atîta munca, o pauza bine meritata. Un treat, o "baita", relax pur! Gataaa! 

Nu uita farfurioara cu fursecuri si paharul de lapte pentru Mos! Mi-e somn!  

 

În timp ce elful meu decorator este un sensibil la frig, Mike adora iarna, adora zapada, ninsoarea. Dupa ce ne-am jucat noi frumos prin zapada înghetata, iar degetele mele deveneau din rosu-degerat în lila-înghetat, i-am spus la revedere. "Ne vedem înauntru." Maaaare suparare pe mutrita blanoasa! Sa mai spuna cineva ca fata pisicilor este lipsita de expresivitate :D 

 

Cîndva a înghetat si el, si a venit pe paturica moale si calda la o tura de scarmanat. 

 

   

... dupa care a tras un pui de somn :) 

 

Sam i s-a alaturat!
"Hai, gata cu fotografiatul. Noapte buna!"

Va dorim Sarbatori Fericite, 
 An Nou cu bucurii si realizari maxime! 


 

Can-Can

In afara de somn de voie printre perne, pe sub paturici, printre plapume, pe noi, sub noi, unu peste celalalt, nu prea mai fac nimic baietii mei. A venit frigul. E întuneric. Ploua. Ce poate face o felina pe timpul asta în care nu se da nici cîinele afara? :D
Can-Can, în cazul în care va întrebati ce-o fi, este ata din care tricotez fularul din imagine. De fapt fotografiam "stricuiala" , dar Sam, cum vrea sa stie tot, a participat pe post de asistent care si-a pierdut nuca.

Unde esti? 

 

Ahaaaaa, aici erai?

 

Nu, nu stircam fularul! 

 

Nu, nu :D 

 

 

 Dormitam precum... doi pisoi :D

 

☯ Yin & Yang... again

Dupa mult timp pot spune ca, în sfîrsit, Mike e fericit, împlinit si fara griji. Multe luni, chiar peste jumatate de an dupa pierderea lui Felix, Mike înca era depresiv si suparat cîteodata... devenise chiar agresiv fata de alte feline din vecinatate pe care le adora înainte... nu era deloc în apele lui. Chiar si dupa aparitia lui Sam mai suferea, dar totusi s-a schimbat încetisor, avînd mult de rumegat la relatia cu fratiorul adoptiv, care fata de el este complet într-o ureche. Mai ramîne si acum cîteodata cu privirea pierduta-n zare, gînditor, dar Samy îl scoate din butoi. Îi este tare drag de el, si l-a iubit cu "forta", chiar si cînd Mike s-a împotrivit, si i-a mai ars si cîte una dupa ceafa. Samy nu a dat înapoi, iar încapatînarea asta a dat roade. Mike îl accepta acum la sîn, precum un frate iubitor, chiar îl strînge lînga el cînd dorm împreuna. Îl protejeaza, îi tine caldut, il iubeste... 

Nu am avut eu aparatul la îndemîna, dar telefonul îl am mereu, iar rulourile au fost ridicate, asa ca i-am "prins" pe baietii mei la nanat împreuna. Asa începe gugaleala la noi. Sam se arunca (da, chiar se arunca, el nu stie sa se aseze/întinda) pe curu' lui Mike. Chiar s-a speriat sarmanul. Dar dupa ce s-a asigurat ca e Sam si nu altcineva (ca mai se suie si pisica vecinilor în pat cîteodata, iar Mike atunci face ca un rabiat), s-a culcat mai departe. 

    În timp ce eu citeam presa mai departe, nu stiu cum a ajuns Samy asa... dar a ajuns       Apoi s-a întors, observase ca fîlfîi eu telefonul pe la musteti si-i deranjez somnul.        Asa ca s-a cuibarit în pozitia sa preferata.   Cu capul în burta "pufoasa" a lui Mike, unde e moale si cald.        Si asa au dormit pîna pe la ora 13.00!!!!! Eu am plecat, ca am avut treaba,  dar m-as fi cuibarit si eu lînga ei,ca tare frig mi-a fost azi,  cu toate ca afara a fost cald... cre'ca urme de la raceala... înca.     

Băieţandrii mei ♥

Vînatorul meu, zis Mister Robot dar si Gingy, pe lînga multe alte nume de rasfat, pîndea un fluture. Dintre toate insectele posibile degustate si dupa o întepatura de albina în pernuta/labuta, a dezvoltat o pasiune profunda pentru fluturi. De aici îi provine si numele Mr. Robot. Ce are un fluture comun cu un robot? Pe Sam :D Cum apare vreun înaripat filigran în cadru, Sam se încoarda, ia o pozitie tesita si se îndreapta cu miscari robotice spre tinta. În momentul în care calculele îi spun ca posibilitatea de reusita este mare, fixeaza tinta si nu mai aude sau vede altceva... pîna nu o are între gheare! (Gingy, provine de la gingerbread man din Shrek. E la fel de dulce, putin timid si la fel de neurotic ca biscuitele din Shrek :D )

În timp ce Samy vîneaza tot ce misca, Big Mike doarme lenes între firele de spanac, semanate extra pentru el. Sam e agitat, alearga si sare peste el, îl mai si calca în timp ce prinde insecte... Mike ridica doar capul, se asigura ca totul e ok în jur, si în timp ce-si lasa capul din nou pe pamîntul cald, adoarme lenes. Dupa ce mi-a rînjit cu cei trei colti frumosi, de parca facea reclama la Colgate, mi-a dat de înteles ca înca nu are audienta.

Totusi nu a rezistat tentatiei de scarmanare, asa ca s-a luat dupa mine prin gradina, iubind pomii. Aici chiar se dragalea de un visinel piticel. Noroc ca s-a îngrosat repede, ca altfel îi trebuia protectie. Mai are el boala pe o mini salcie plîngatoare, mai subtirica, pe care a trebuit s-o leg de-un par, ca altfel o îndoia la pamînt, iubind-o :D

"Na, ca vine vijelia, magaria întruchipata. Sarmanul pom!"



Sam, la fel cum era Felix, nu întelege ce atîta dragoste si pasiune pentru un bat!  El foloseste visinelul pentru a-si ascuti ghearele, dupa care se întinde nervos, cu urechile plecate,  sa ne arate el noua, parerea-i despre pom. Na! :D


 


Cine mai întelege ceva dintre atîtea dungi, atîta blana tarcata?  În prim plan, vazut din stînga e ceafa si spatele lui Sam.  Pata roz e limbuta, cu care-si lingea baza cozii. Dupa gît are coada lui Mike, care-i statea întins în fata. Mereu se "cuprind" cu cozile, cînd stau unul lînga celalalt.



Din leneveala si limburit, le-a venit pofta de joaca si s-au laut la o trînta frateasca.





Întinsi pe frunzele uscate ale ciresului pe care le adora,  savurînd lensi razele tomatice.



   

Am fost plecati din tara. Ai mei baieti, cînd am ajuns, nu erau acasa. Am început a-i striga prin gradina... nimic. Dupa un minut apare Sam ca din pusca prin gardul viu/ de tuia! Ne-am pupat de parca nu ne mai vazusem de un secol! Denise era înca pe terasa. Îl striga. Fuge pîna la jumatatea drumului, se uita la ea. N-o cunoaste! Se întoarce la mine, ne mai pupacim olecuta, apoi a sarit din bratele mele si a fugit pîna în bratele Denisei! Cred ca i-au trebuit cîteva secunde pîna si-a amintit de ea. N-o mai vazuse de 5 saptamîni. Cît era el ocupat cu sora-sa, apare si Big Mike. Cred ca el ne-a urmarit dintre tufisuri. L-a lasat pe micurez sa se bucure. A venit fuga fuga spre mine, m-a lasat sa-l pup. I-am vazut fericirea în ochi, apoi a întors capul ca o diva si a fugit. Mi-a întors spatele. Si-a amintit cum trebuie sa reactioneze. Trebuia sa arate macar putina suparare. Dar n-a rezistat mai mult de juma' de minut. A veit la scarmanat =))
Asa facea si Felix, cînd ne întorceam din concedii. Ne pupam, apoi ne arata "umarul rece", ne certa, chiar ne hîsîia ca am fost plecati, dupa care îsi lua portia de iubire, de care nu se mai satura. Mereu îl lasa pe Mike primul. Stia ca e mai "mic" si sufera mai tare lipsa noastra. Acum Mike e fratele mai mare, îi lasa primul val de bucurie, mezinului.

Sam a suportat bine lipsa noastra (a fost pentru prima data fara noi), pen'ca a avut mami buna care l-a mîngîiat si a avut si cu cine se juca, si pe cine zgîria (sotul lu' mami adoptiva :D ), dar l-am vazut cît s-a bucurat ca am venit. El este taaaare dependent si un copilandru, si cred ca el ma ia drept mama-sa =)) Dupa salutari, îmbratisiari, pupaturi cu toata familia, au tras un show pe cinste, în gradina! Bucurie, rostogolire, escaladat de pomi, dat peste cap... de toate. Parca erau la circ. Nu mai stiau unde sa sara si ce sa mai faca.