March 30, 2012

Auaaa!

Asa ne dezmierdam noi înainte de a ajunge la vet, în urma cu o saptamîna. Savuram soarele pe burta, adierea vîtnului prin blanita...


Programarea era de fapt pentru vaccin, deparazitare, si control asa în mare oricum, ca de fiecare data. De data asta dupa controlul ala asa in mare, stiam ca nu mai ajungem la vaccin si restul. Mike avea dintii din spate acoperiti de piatra. O adevarata carcera de piatra! Cum pentru Mike si drumul este extrem de stresant, cu toate ca e vorba doar de cîtiva kilometri, era clar ca trebuia anesteziat. Cînd am auzit de narcoza deja m-a luat cu groaza. A adormit în bratele lui Dan. Încerca sa ramîna treaz, apoi cîndva urmarea furnici pe podea. Bineînteles ca nu stiu ce viziuni i-a stîrnit lui narcoza, dar urmarea "ceva" pe podele, cu foarte mare interes... pîna a ramas cu capsorul pe bratul lu tac'su. Dupa controlul în linste, vetul a constatat ca, coltul de sus dreapta e praf si va fi nevoie de o extractie. Deodata mi-am simtit genunchii moi, patrunzînd încet în partea dorsala...
I-a curatat piatra cu aparatul de detartraj cu ultrasunete (cred ca asa îi spune). Merge mult mai rapid si "fin" decît manual. Au zburat bolovanii din gura lui Mike... de necrezut ce avea pe dinti. În acest timp discutam cu vetul despre ce face el acolo, îi mai îndepartam flocosului cîte o firmitura de piatra din gura, ce urmeaza... etc. A spus ca e ciudat, ca are asa multa piatra, tinînd cont ca el haleste doar crochete, iar la ultimul control (ceva peste un an), avea dinti curati...
Din fericire, sub stratul de piatra nu au mai fost surprize. Dintii sînt din nou albi si frumosi. Mai ramasese coltul care trebuia scos. Am trecut si peste asta, cu mari emotii si dureri de inima. Dintele chiar era praf. Cu toate ca la exterior nu parea, avea sus la radacina, sau mai bine zis unde ar fi trebuit sa fie radacina (ca nu mai era nici urma de ea), o infectie nasoala. L-a curatat bine, l-a clatit, dezinfectat... apoi l-am sters, ca era tot ud pe cap de la stropitoarea aparatului de curatat dintii, a mai primit o injectie contra durerilor si am plecat acasa.
Si-a revenit foarte încet din narcoza, ceea ce m-a facut sa caut pe net si sa citesc o gramada de tîmpenii (nu faceti ca mine!!!). Abia dupa aproape 10 ore a încercat sa-si miste capul, si abia dupa 13 ceasuri s-a ridicat din pat, voind s-o ia la sanatoasa. L-am prins din aer, apoi l-am lasat pe jos. A observat ca înca nu-si poate tine directia, asa ca ramas linistit în bratele mele. Încet încet si-a revenit si de cum a putut merge clatinat, chiar daca trebuia sa se opreasca la fiecare juma' de metru, a vrut afara la aer. Ametit era înca si dupa 24 de ore, cînd a vrut sa urce în patul nostru, care nu este înalt, si a picat ca o mamaliga pe poponeata :D
Am crezut ca va fi suparat pe noi nu doua ore ca de obicei, dupa vizita la vet, ci doua saptamîni. Dar dragul de el n-a fost suparat deloc. Din contra, nu se mai satura de iubit si pupaceala. Cred ca, din cauza ca s-a trezit în pat, între noi, a uitat ca l-am dus la vet...
Sînt mîndra de baietii mei, ca au rezistat eroic. Mike ca si-a revenit la rutina de zic cu zi, si Dan ca n-a lesinat la vet :D

În scop informativ o sa va scriu cîte ceva despre cum trece timpul dupa operatie, mai exact despre trezirea din narcoza. În primul rînd nu disperati! Atîta timp cît pacientul respira regulat si linistit, e ok.
Bineînteles ca nu dupa orice operatie puteti duce pacientul acasa. În anumite cazuri felinele sînt tinute sub observatie în clinica sau cabinetul veterinarului, si în majoritatea cazurilor în care vi se spune ca e nevoie, e bine sa ascultati. Însa daca pacientul poate fi luat acasa, chiar daca o sa va streseze situtia, pentru binele lui, nu ezitati. În primul rînd, atunci cînd se trezeste într-un loc cunoscut, lînga persoane cunoscute, automat nu mai trece prin starea de panica, care o au mai ales pisicile speriate, ca Mike. De altfel trebuie sa stiti ca acest somn sintetic poate dura foarte multe ore în care se întîmpla mici accidente. Pipilica si voma. Eu va scriu din punctul meu de vedere, deci nu dintr-unul medical, doar o pregatire pentru un somn lung tare, cum a fost în cazul lui Mike.
De la felina la felina, narcoza reactioneaza diferit. Abia dupa 9 ore jumatate, a încercat sa-si miste capul. Cred ca trecusera deja 10 cînd chiar si l-a miscat de pe o parte pe cealalta, pentru prima data. Peste 13 ore i-a luat pîna s-a ridicat si a încercat sa mearga balanganindu-se dintr-o parte într-alta, cazînd în fund... chiar si dupa 24 de ore înca nu era 100% treaz.

  •  de la vet în drum spre casa, transportati pacientul într-o boxa încapatoare si bine aerisita. Nu acoperiti boxa de transport. Pacientul are nevoie de mult aer. Eu l-am adus pe Mike în brate.
  •  odata ajunsi acasa, alegeti un loc linistit si caldut (22°C), prin care nu se circula prea mult. Fara televizor, lumina puternica, fara nici o sursa galagioasa. Chiar daca doarme adînc, auzul functioneaza, iar pupilele reactioneaza la lumina. Chiar daca i s-au aplicat picaturi care previn uscarea ochilor, cînd si cînd închideti-i pleoapele cu degetele pentru a mentine umiditatea. Cîndva veti observa ca se formeaza un reflex, iar pisoiul va prelua de la sine aceasta miscare.
  •  daca nu puteti sa-l tineti într-una sub observatie, nu alegeti un loc la înaltime, ca pat, canapea, etc... ci puneti-l jos pe o patura groasa împaturata în 4-8.
  •  peste aceasta patura, pregatiti un alt asternut mai subtire sub care puneti o folie de plastic, pentru ca se vor întîmpla micile accidente cu pipilica. Întindeti pacientul într-o pozitie comoda pe acest asternut (din care va sfatuiesc sa mai aveti înca 2 la îndemîna, pentru a le schimba dupa pipi. Nu lasati felina pe loc umed. Raceste!).
  •  sub cap puneti un servet curat. Pregatiti înca 2-3 pentru eventualele senzatii de voma. Chiar daca este doar un lichid, nu trebuie sa stea cu capul pe ud.
  •  pentru mai mult confort si eliminarea mai rapida a toxinelor acoperiti pisoiul de la gît în jos cu ceva usor. Un tricou de exemplu, sau un prosopel moale.
  •  daca dupa cîteva ore bune (4-5), pacientul înca nu da semne ca s-ar trezi, si simtiti ca are labutele reci tare, ar fi indicat sa-l acoperiti cu ceva mai calduros. Caldura duce la confort, confortul la pipilica, pipilica la eliminarea toxinelor = trezire fara dureri, plus ca urinatul arata o buna functionare a rinichilor.
  •  daca nu urineaza timp de 5-6 ore, luati legatura cu veterinarul!
  •  daca doarme linistit si respira regulat, nu-l deranjati prea des, doar verificati daca dedesubt e umed si schimbati asternutul. 
  •  cînd începe sa dea semne de trezire si e cît de cît constient, mîngîiati mustaciosul, vorbiti-i încet. Îi face bine :)
  •  nu-i oferiti de mîncare. Fiind adormit si ametit, exista posibilitatea de a se îneca! Apa însa este binevenita, dar este posibil s-o refuze. Nici o problema daca nu vrea. Încercati mai tîrziu.
Somnicul de dupamasa la 17.00, a doua zi, deja degajat, dupa cîteva ture de gradina... dar înca obosit.

March 29, 2012

Pepenasul Ferdinand

18 Martie 2012
Astazi am iesit ca mustele la soare. Ne-am întins unde ardea soarele mai tare. Mike a preluat coltul de pe capacul rezervorului cu apa de ploaie, dintre menta si salvie. Coltul lui Felix. I-a placut enorm mirosul de salvie. În timp ce-l fotografiam, dadeam cu mîna prin frunzaraie. Cu toate ca e palita de iarna, împrastia o aroma placuta, proaspata chiar.

Pepenasul, o adulmeca pîna în adîncul sufletului.


Gînditor, plictisit, sictirit... toate deodata.


Un itsy bitsy spider i-a conturbat starea aia nedefinita.


Totusi nu s-a lasat impresionat prea mult. Dupa zece secunde l-a luat cu somnul.
Spideru'... cred, ca si el adormise lînga Mike.


Desi în ultima vreme trece prin niste schimbari de stare, caracter... natura a ramas dragostea lui. Din pacate floricelele abia îsi scot cap'sorul de sub pamînt. În afara brînduselor, cam putina viata în gradina... pîna azi, cînd am scos lamîii pe terasa si i-am pulverizat cu apa. A lins frunzele, a pupat florile a caror parfum te izbeste la pamînt, a urmarit albinele harnicute care se scaldau din floare în floare, a rupt si vreo doua trei fructe... dupa care s-a uitat la mine foarte convingator. Nu, n-a fost el! Pepenasul Ferdinand.