October 24, 2011

Chilly, cold...


Frig, frig, frig. Baietii ies doar scurt pe afara, asa doar de un pipilica. Mike e racit putin. Asa e mereu cînd începe frigul. Nu am apucat a-l vaccina, si acum mai astept saptamîna asa sa se faca bine(se face de la sine cu mult somn lînga calorifer), apoi merg cu amîndoi la vaccinat. De fapt nici nu stiu ce sa zic despre vaccinat. Multi spun ca dupa 10 ani, e bine sa nu mai vaccinez felinul... e vorba de Felix.

În rest...
Mike a suferit un mic soc, dar si-a revenit. Noi am fost vineri în Austria toata ziua, iar Denise cu o prietena cu teleleu. Au mai venit ele pe acasa, dar au tot iesit prin oras, si într-una din dati cînd au iesit, de la curent s-a închis usa la dormitor, unde Mike facea nanita. Dupa vreun ceas si jumatate cînd a ajuns Denise acasa, Mike zbiera cît îl tineau puterile la usa. De atunci, cu multi ani în urma, cînd a fost disparut o saptamîna(unii din voi mai stiti povestea), reactioneaza foarte panicos la usi închise. Si mie mi s-a întîmplat odata sa-l închid tot în dormitor, asta acum vreo doi ani, si a fost vorba de vreo cîteva minute. Cînd l-am auzit am si fugit la el. De panica a facut pe mine cînd l-am luat în brate. Acum n-a facut pe nimeni si niciunde, dar nu mai sta deloc singur în dormitor. Chiar daca doarme bine, în momentul în care parasim dormitorul fuge dupa noi si se culca mai departe în sufragerie. Sa ne vada, si sa nu ramîna singur.


Acum e si racit, si i-am facut instalatie de dormit lînga calorifer.
Doua patucuri sa-i fie molcut la curut :D



What????




Felix, el a fost taaare amarît vreo luna. Suparat rau ca nu mai poate dormi la Denise în camera. Atît de trist nu l-am mai vazut demult. Nu a vrut sa manînce. Abia de-l puteam îmbia cu ceva carnita cruda, iaurt sau alte chestii la care nu prea rezista tentatiei... dar nu-s prea bune pentru el. A protestat complet. Toata luna a dormit în baie (i-am pus patutul lui îmblanit pe covoras), care e usa în usa cu camera Denisei. De acolo putea urmari cînd iese/intra, si cînd si cînd mai încerca si el sa se piteasca perintre usi. Acum a renuntat, si-a revenit, chiar si manînca bine, si a început sa mai doarma la noi în pat, în sufragerie pe canapea, dar înca are patutul în baie. Cînd si cînd mai merge si acolo.

A început sa se tina si de prostii. Se catara pe unde nu ar trebui.
Era sa-mi sparga doua vazuce de decor, mi-a izbit niste rame cu foto pe jos,
musca daca cumva nu-i convine ceva... deci the same old story/cat :D

Ma vedeti???



Nu vreau jos!



Hatz!


10 comments:

  1. Ce dulci sunt, si asa sensibili si plini de sentimente :) Le place la caldurica, banditul meu doarme incolacit daca e frig si noros afara si e plin de energie daca e soare, ca si stapana :))

    ReplyDelete
  2. sacarcutul Mike.sper sa i treaca si raceala si spaima.asteptam vesti bune.pupici

    ReplyDelete
  3. Mike e portretul relaxarii!Si ce-mi plac pernutele alea negre...

    ReplyDelete
  4. Ahh, am ratat doua povestioare cu baietii...
    Dragutii de ei!
    Sper sa se faca bine blonaviorul iar de spaima...asta nu cred ca-i va trece. Dar atata timp cat sunteti cu el/ei e bine.

    ReplyDelete
  5. Cat de frumosi,relaxati , fericiti dar mai ales norocosi!Pupici pentru toti <3!

    ReplyDelete
  6. Miha, asa este. Banditi! Si nu stiu care dintre noi este mai dependent de dragaleala reciproca. Ei sensibili, noi la fel. Si ne bucuram unii pe altii :D

    ReplyDelete
  7. Sarah, i-a trecut. A fost putin mucos, dar e bine acum. Asa e mereu înainte de a începe iarna, apoi e ca un urs! :D

    ReplyDelete
  8. Lilly, Mike e portretul întruchipat al relaxarii, al comoditatii, dragalelii si e plin de dragoste, si bunatate. Nici asa timid nu mai este. A învatat sa ne arda si el cîte una. Doar are de unde învata :D Dar o face rar de tot.

    ReplyDelete
  9. Bucate apetisante, poveti mai vin. Acum nu prea fac ei multe, doar nanita la caldurica :D

    ReplyDelete