Băieţandrii mei ♥

Vînatorul meu, zis Mister Robot dar si Gingy, pe lînga multe alte nume de rasfat, pîndea un fluture. Dintre toate insectele posibile degustate si dupa o întepatura de albina în pernuta/labuta, a dezvoltat o pasiune profunda pentru fluturi. De aici îi provine si numele Mr. Robot. Ce are un fluture comun cu un robot? Pe Sam :D Cum apare vreun înaripat filigran în cadru, Sam se încoarda, ia o pozitie tesita si se îndreapta cu miscari robotice spre tinta. În momentul în care calculele îi spun ca posibilitatea de reusita este mare, fixeaza tinta si nu mai aude sau vede altceva... pîna nu o are între gheare! (Gingy, provine de la gingerbread man din Shrek. E la fel de dulce, putin timid si la fel de neurotic ca biscuitele din Shrek :D )

În timp ce Samy vîneaza tot ce misca, Big Mike doarme lenes între firele de spanac, semanate extra pentru el. Sam e agitat, alearga si sare peste el, îl mai si calca în timp ce prinde insecte... Mike ridica doar capul, se asigura ca totul e ok în jur, si în timp ce-si lasa capul din nou pe pamîntul cald, adoarme lenes. Dupa ce mi-a rînjit cu cei trei colti frumosi, de parca facea reclama la Colgate, mi-a dat de înteles ca înca nu are audienta.

Totusi nu a rezistat tentatiei de scarmanare, asa ca s-a luat dupa mine prin gradina, iubind pomii. Aici chiar se dragalea de un visinel piticel. Noroc ca s-a îngrosat repede, ca altfel îi trebuia protectie. Mai are el boala pe o mini salcie plîngatoare, mai subtirica, pe care a trebuit s-o leg de-un par, ca altfel o îndoia la pamînt, iubind-o :D

"Na, ca vine vijelia, magaria întruchipata. Sarmanul pom!"



Sam, la fel cum era Felix, nu întelege ce atîta dragoste si pasiune pentru un bat!  El foloseste visinelul pentru a-si ascuti ghearele, dupa care se întinde nervos, cu urechile plecate,  sa ne arate el noua, parerea-i despre pom. Na! :D


 


Cine mai întelege ceva dintre atîtea dungi, atîta blana tarcata?  În prim plan, vazut din stînga e ceafa si spatele lui Sam.  Pata roz e limbuta, cu care-si lingea baza cozii. Dupa gît are coada lui Mike, care-i statea întins în fata. Mereu se "cuprind" cu cozile, cînd stau unul lînga celalalt.



Din leneveala si limburit, le-a venit pofta de joaca si s-au laut la o trînta frateasca.





Întinsi pe frunzele uscate ale ciresului pe care le adora,  savurînd lensi razele tomatice.



   

Am fost plecati din tara. Ai mei baieti, cînd am ajuns, nu erau acasa. Am început a-i striga prin gradina... nimic. Dupa un minut apare Sam ca din pusca prin gardul viu/ de tuia! Ne-am pupat de parca nu ne mai vazusem de un secol! Denise era înca pe terasa. Îl striga. Fuge pîna la jumatatea drumului, se uita la ea. N-o cunoaste! Se întoarce la mine, ne mai pupacim olecuta, apoi a sarit din bratele mele si a fugit pîna în bratele Denisei! Cred ca i-au trebuit cîteva secunde pîna si-a amintit de ea. N-o mai vazuse de 5 saptamîni. Cît era el ocupat cu sora-sa, apare si Big Mike. Cred ca el ne-a urmarit dintre tufisuri. L-a lasat pe micurez sa se bucure. A venit fuga fuga spre mine, m-a lasat sa-l pup. I-am vazut fericirea în ochi, apoi a întors capul ca o diva si a fugit. Mi-a întors spatele. Si-a amintit cum trebuie sa reactioneze. Trebuia sa arate macar putina suparare. Dar n-a rezistat mai mult de juma' de minut. A veit la scarmanat =))
Asa facea si Felix, cînd ne întorceam din concedii. Ne pupam, apoi ne arata "umarul rece", ne certa, chiar ne hîsîia ca am fost plecati, dupa care îsi lua portia de iubire, de care nu se mai satura. Mereu îl lasa pe Mike primul. Stia ca e mai "mic" si sufera mai tare lipsa noastra. Acum Mike e fratele mai mare, îi lasa primul val de bucurie, mezinului.

Sam a suportat bine lipsa noastra (a fost pentru prima data fara noi), pen'ca a avut mami buna care l-a mîngîiat si a avut si cu cine se juca, si pe cine zgîria (sotul lu' mami adoptiva :D ), dar l-am vazut cît s-a bucurat ca am venit. El este taaaare dependent si un copilandru, si cred ca el ma ia drept mama-sa =)) Dupa salutari, îmbratisiari, pupaturi cu toata familia, au tras un show pe cinste, în gradina! Bucurie, rostogolire, escaladat de pomi, dat peste cap... de toate. Parca erau la circ. Nu mai stiau unde sa sara si ce sa mai faca.

Sassy Cat

Sa va mai povestesc tîmpeniute d'a lui Sam, pisoiasul poznas.

Cu ceva vreme în urma, ne întorceam din Austria, de unde pe lînga altele am cumparat si-o prajitura delicioasa cu blat de Quark, iar deasupra jumatati de prune acoperite cu jeleu, pentru un aspect mai oaches. Am probat o mini feliuta, apoi am acoperit-o cu capacul cutiei de transport în care o cumparasem. Era pentru mai tîrziu. Mai tîrziu însa, nu a devenit realitate, pentru ca Samuila atît s-a chinuit pîna a îndepartat cumva capacul, si a lins tot jeleul. A lins toata suprafata prajiturii, inclusiv primul strat din blat de printre prune. 

Prunele, dupa cum se pare, nu-s pe gustul dumnealui

Într-o seara, mi-am luat o felie de pîine neagra cu semnite si 2 linguri de bînza perlata. Sam vede farfuria si se ia repede dupa mine. M-am asezat pe canapea. Eram sigura ca trebuie sa împart brînza cu el, desi nu stiam daca îi place sau nu, deoarece nu-i mai dadusem pîna atunci. Îi dau o perla. Se uita, o linge. Mnööö, nu-i place. Pai, la reverede atunci. El "inhala" mai departe pofticios spre farfurie. "Doar nu vrei pîine?!" Da, de aia voia! I-am dat vreo 5 bucatele, si ar mai fi mîncat, dar nu i-am dat. Eu încerc sa-l învat cu mîncare grain free... si el manînca pîine!

Nu mai zgîrie canapeaua (ca e acoperita)... doara sa la cîte un colt , nu a mai rupt nici o orhidee, nu a mai spart nimic, nu a mai încercat sa escaladeze spalierul cu vita de vie, din cires sare cu simt, iar ca urmare nici nu s-a mai lovit. Totusi si-a gasit alta ocupatie, facînd rele care nu-i afecteaza ciolanele. Rupe pasele de tîntari de la ferestre... sînt curioasa ce urmeaza. Ce-i mai trece prin cap?!

Vrei sa vezi ce stiu eu sa fac?



Uite, pe aici putem lasa de-acum 'nainte tîntarii în casa,
ca eu si-asa nu mai am nimic de vînat si ma plictisesc!





Pot chiar si la fereastra asta, ce daca e jaluzeaua mai jos!

All Quiet on the Southern Front

Baietii mei au primit pom nou si cîteva jucarele. Lui Sam îi place mult. Îsi ascute ghearele de el, de parca vrea sa si le smulga din radacini... totusi înca îi place si canapeaua, asa ca am acopertit-o putin. Poate se dezobisnuieste ( dream on...) . Acoperita nu i-o mai place deloc, asa ca cerceteaza fiecare colt pîna gaseste un loc neacoperit, pentru a-si ascuti gherutele

Mike s-a uitat în cosmelie, si da, încape înauntru, dar nu doarme acolo si nici nu-si ascute ghearele de pom, pentru ca o face afara, pe trunchiul destinat gerutelor pisicesti... sau pe pomi. Pe asta din casa, se urca sus pe placa mai mare si sta ca pe divan, se relaxeaza. Am avut poza si cu el acolo, dar am pierdut-o. Fac eu alta.

Sam, în actiune!







Mike, tot în actiune. Actiunea lui preferata! Gradinaritul
Cu coada îmi stergea obiectivul. 


Apoi a cercetat legumaraia si a pupat-o,
dupa care m-a lasat sa pozez cosul, ca deja se întuneca si orbecaiam. 


Aha..., da, îhi... ce spuneai?



Nu ma intereseaza...

Pisoiul asta e nascut pentru frumusete, moliciune, liniste, comoditate, leneveala, libertate, natura, "culoare", aer si dragoste infinita. Doarme în tuia, sub tufele bujorilor, în melisa/lamîita... pe iarba mare si pe pamanînt fierbinte, uscat... în natura.

Sam este total diferit. Se da de pamînt, sare din copaci, se loveste la labe, schioapata, se catara pe vita de vie, rupe strugurii, nici cînd doarme nu are liniste, chiar miauna în somn si se trezeste des, pîna adoarme dus. Singura chestie comuna cu Mike... nu se satura de dragaleala si pupaceli. Cu toate ca au caractere total diferite, petrec destul timp împreuna. Se joaca de-a trînta cu mare placere, se plimba împreuna prin jurul casei si dorm pe masa-pe terasa, privind ploaia. Romantic, nu?

 

... and ACTImeOwN!

Mike nu prea e încîntat cînd îl fotografiez, dar suporta. Felix nu agreea deloc aparatul, dar îl tolera  pîna la un anumit punct, probabil... pentru  ca adora mîna care îl hranea, mîngîia. Dupa trei-patru poze se uita încruntat la mine si îmi dadea de înteles ca... ajunge! Bineînteles ca era rasplatit cu vîrf si îndesat pentru neplacerile create. Sam însa, e fotomodelul meu. Se aseaza si întinde în toate pozitiile, mai trage chiar si mutrite, si se dezmiarda în fata camerei de parca ar poza pe catwalk :)

"Ooooohhhooo, deja cinci, ora ceaiului."

"Mi-e sooooomn!"

"Ma mîngîi putin? Haaaai, te roooog!"

"Nici daca fac mutrita asta dulce?"

"Vezi, eu stau cuminte la pozat!"

Mike se "lasa combinat" de mine pentru a poza.

Apare Denise.

"Hello, darling!"

"Hey, shorty!"

" Na, a aparut si piticotul în cadru. Nu mai pot portreta... doua celebritati într-o imagine? Nu e loc!"

... si ca o diva ce este, mi-a întors ceafa, si cu asta basta, sedinta foto a luat sfîrsit.
 

In imagini apare un fir de marar, daca ati observat. Nu potriveste deloc în peisaj, dar nu-l smulg de acolo, pentru ca Mike îl adora. De cîte ori trece pe lînga, se mîngîie de el si îl pupa :D

Siesta

Mike, acolo unde se simte cel mai bine. Între flori, la umbra ciresului.
L-am mîngîiat c-o calendula galbena pîna a adormit.



Inhaleaza practic, orice floare. Finutul lu' mama



El dormea bine merci, pe mine deja ma ciupeau furnicile de fund...



Am vrut sa-i pun floarea dupa ureche, sa-i fac o poza, dar s-a trezit speriat :D
Am deranjat sarmanu' baiat, dar m-a iertat :)


Cum se doarme în cos. Sam, somnicul de dupa masa



Lesin de somn. Înca n-ai plecat?



Bun, mai una...



... si înca una, dar vezi ca deja îmi dau urechile pe spate!
Chiar daca nu clipesc, nu înseamna ca nu te vad! :D

The Shepherd

Mike a devenit un mare protector. De exemplu, cînd trec uneori copii vociferînd mai tare, pe cararuia din fata gradinii noastre, amîndoi fug în casa, iar Mike alearga în spatele lui Sam, si în galop întoarce capul sa vada daca nu cumva a luat-o careva pe urmele lor. Desigur asta nu se poate întîmpla, ca ne desparte un gard si-o poarta închisa, de "inamicii" periculosi :D

Daca apare vreo pisica/pisoi prin zona, care vrea sa dea buna ziua micutului Sam, Mike imediat intervine cu marimea sa impozanta pentru a impresiona felina straina, ca de fel este un iubaret si de-o calmitate de-a dreptul lenesa.

Cu cîteva zile în urma, am avut parte de o furtuna de vara, extrem de vijelioasa, cu tunete si fulgere, cu vînt vîjîitor care îndoia copacii, ploaie cu galeata... Baietii erau în gradina cînd s-a pornit furtuna, asa deodata! S-au speriat si au fugit rapid pe masa de pe terasa, unde le-am "amenajat" printre scaune cîteva perne sa nu îi doara poponetele de la lemn. În orice situatie, chiar daca îi este si lui frica, se aseaza mereu în fata lui Samy, iar piticotul, se vede, deja se simte în siguranta si începe a se dezmierda, pe cînd gardianul sta de straja. Sa nu cumva sa-l atinga vreun strop de ploaie. Înainte asa statea Felix. Îsi proteja fratele mai fricos...

Ai mei baieti au ajuns în stadiumul în care dorm în apropiere unul de celalalt, fara priviri taioase din partea lui Mike, si cu mai putine sarituri nebunesti din partea lui Samy. A bagat la tartacuta, ca daca se apropie în salturi, cu colti si gheare de Mike cînd el vrea sa naneze, o ia peste ochi. Înca nu se îmbratiseaza, si probabil nici nu se ajunge la "salatica" de motanasi, dar pot spune ca se înteleg si se agreeaza fara probleme. Sam a încercat sa se cuibareasca la burta lui Mike, care a ridicat doar capul si a tras un "mîrrr" înfundat, apoi si-a întins capu' la loc. I-a dat de înteles lui Sam, ca, nu, nu ne luam în brate! Asa ca au dormit la zece centimetri unu de celalalt. Pentru început, e bine. Cu toate ca la cît este Sam de insistent, poate odata renunta Mike la mîndria lui aia mare de barbat, si-l lasa pe pui sa se cuibareasca la burtica grasa.


Ma bucura faptul, ca nici Samy nu pleaca de acasa. Sta toata ziua pe terasa sau în gradina noastra si în casa, la fel ca Mike. Doar noaptea, cînd e liniste, mai pleaca amîndoi la plimbarica prin gradinile vecine, dar sînt mereu în apropiere. Sper sa ramîna tot asa, si sa nu-l apuce nabadaile cu dor de duca.