Asa ne dezmierdam noi înainte de a ajunge la vet, în urma cu o saptamîna. Savuram soarele pe burta, adierea vîtnului prin blanita...
Programarea era de fapt pentru vaccin, deparazitare, si control asa în mare oricum, ca de fiecare data. De data asta dupa controlul ala asa in mare, stiam ca nu mai ajungem la vaccin si restul. Mike avea dintii din spate acoperiti de piatra. O adevarata carcera de piatra! Cum pentru Mike si drumul este extrem de stresant, cu toate ca e vorba doar de cîtiva kilometri, era clar ca trebuia anesteziat. Cînd am auzit de narcoza deja m-a luat cu groaza. A adormit în bratele lui Dan. Încerca sa ramîna treaz, apoi cîndva urmarea furnici pe podea. Bineînteles ca nu stiu ce viziuni i-a stîrnit lui narcoza, dar urmarea "ceva" pe podele, cu foarte mare interes... pîna a ramas cu capsorul pe bratul lu tac'su. Dupa controlul în linste, vetul a constatat ca, coltul de sus dreapta e praf si va fi nevoie de o extractie. Deodata mi-am simtit genunchii moi, patrunzînd încet în partea dorsala...
I-a curatat piatra cu aparatul de detartraj cu ultrasunete (cred ca asa îi spune). Merge mult mai rapid si "fin" decît manual. Au zburat bolovanii din gura lui Mike... de necrezut ce avea pe dinti. În acest timp discutam cu vetul despre ce face el acolo, îi mai îndepartam flocosului cîte o firmitura de piatra din gura, ce urmeaza... etc. A spus ca e ciudat, ca are asa multa piatra, tinînd cont ca el haleste doar crochete, iar la ultimul control (ceva peste un an), avea dinti curati...
Din fericire, sub stratul de piatra nu au mai fost surprize. Dintii sînt din nou albi si frumosi. Mai ramasese coltul care trebuia scos. Am trecut si peste asta, cu mari emotii si dureri de inima. Dintele chiar era praf. Cu toate ca la exterior nu parea, avea sus la radacina, sau mai bine zis unde ar fi trebuit sa fie radacina (ca nu mai era nici urma de ea), o infectie nasoala. L-a curatat bine, l-a clatit, dezinfectat... apoi l-am sters, ca era tot ud pe cap de la stropitoarea aparatului de curatat dintii, a mai primit o injectie contra durerilor si am plecat acasa.
Si-a revenit foarte încet din narcoza, ceea ce m-a facut sa caut pe net si sa citesc o gramada de tîmpenii (nu faceti ca mine!!!). Abia dupa aproape 10 ore a încercat sa-si miste capul, si abia dupa 13 ceasuri s-a ridicat din pat, voind s-o ia la sanatoasa. L-am prins din aer, apoi l-am lasat pe jos. A observat ca înca nu-si poate tine directia, asa ca ramas linistit în bratele mele. Încet încet si-a revenit si de cum a putut merge clatinat, chiar daca trebuia sa se opreasca la fiecare juma' de metru, a vrut afara la aer. Ametit era înca si dupa 24 de ore, cînd a vrut sa urce în patul nostru, care nu este înalt, si a picat ca o mamaliga pe poponeata :D
Am crezut ca va fi suparat pe noi nu doua ore ca de obicei, dupa vizita la vet, ci doua saptamîni. Dar dragul de el n-a fost suparat deloc. Din contra, nu se mai satura de iubit si pupaceala. Cred ca, din cauza ca s-a trezit în pat, între noi, a uitat ca l-am dus la vet...
Sînt mîndra de baietii mei, ca au rezistat eroic. Mike ca si-a revenit la rutina de zic cu zi, si Dan ca n-a lesinat la vet :D
În scop informativ o sa va scriu cîte ceva despre cum trece timpul dupa operatie, mai exact despre trezirea din narcoza. În primul rînd nu disperati! Atîta timp cît pacientul respira regulat si linistit, e ok.
Bineînteles ca nu dupa orice operatie puteti duce pacientul acasa. În anumite cazuri felinele sînt tinute sub observatie în clinica sau cabinetul veterinarului, si în majoritatea cazurilor în care vi se spune ca e nevoie, e bine sa ascultati. Însa daca pacientul poate fi luat acasa, chiar daca o sa va streseze situtia, pentru binele lui, nu ezitati. În primul rînd, atunci cînd se trezeste într-un loc cunoscut, lînga persoane cunoscute, automat nu mai trece prin starea de panica, care o au mai ales pisicile speriate, ca Mike. De altfel trebuie sa stiti ca acest somn sintetic poate dura foarte multe ore în care se întîmpla mici accidente. Pipilica si voma. Eu va scriu din punctul meu de vedere, deci nu dintr-unul medical, doar o pregatire pentru un somn lung tare, cum a fost în cazul lui Mike.
De la felina la felina, narcoza reactioneaza diferit. Abia dupa 9 ore jumatate, a încercat sa-si miste capul. Cred ca trecusera deja 10 cînd chiar si l-a miscat de pe o parte pe cealalta, pentru prima data. Peste 13 ore i-a luat pîna s-a ridicat si a încercat sa mearga balanganindu-se dintr-o parte într-alta, cazînd în fund... chiar si dupa 24 de ore înca nu era 100% treaz.
I-a curatat piatra cu aparatul de detartraj cu ultrasunete (cred ca asa îi spune). Merge mult mai rapid si "fin" decît manual. Au zburat bolovanii din gura lui Mike... de necrezut ce avea pe dinti. În acest timp discutam cu vetul despre ce face el acolo, îi mai îndepartam flocosului cîte o firmitura de piatra din gura, ce urmeaza... etc. A spus ca e ciudat, ca are asa multa piatra, tinînd cont ca el haleste doar crochete, iar la ultimul control (ceva peste un an), avea dinti curati...
Din fericire, sub stratul de piatra nu au mai fost surprize. Dintii sînt din nou albi si frumosi. Mai ramasese coltul care trebuia scos. Am trecut si peste asta, cu mari emotii si dureri de inima. Dintele chiar era praf. Cu toate ca la exterior nu parea, avea sus la radacina, sau mai bine zis unde ar fi trebuit sa fie radacina (ca nu mai era nici urma de ea), o infectie nasoala. L-a curatat bine, l-a clatit, dezinfectat... apoi l-am sters, ca era tot ud pe cap de la stropitoarea aparatului de curatat dintii, a mai primit o injectie contra durerilor si am plecat acasa.
Si-a revenit foarte încet din narcoza, ceea ce m-a facut sa caut pe net si sa citesc o gramada de tîmpenii (nu faceti ca mine!!!). Abia dupa aproape 10 ore a încercat sa-si miste capul, si abia dupa 13 ceasuri s-a ridicat din pat, voind s-o ia la sanatoasa. L-am prins din aer, apoi l-am lasat pe jos. A observat ca înca nu-si poate tine directia, asa ca ramas linistit în bratele mele. Încet încet si-a revenit si de cum a putut merge clatinat, chiar daca trebuia sa se opreasca la fiecare juma' de metru, a vrut afara la aer. Ametit era înca si dupa 24 de ore, cînd a vrut sa urce în patul nostru, care nu este înalt, si a picat ca o mamaliga pe poponeata :D
Am crezut ca va fi suparat pe noi nu doua ore ca de obicei, dupa vizita la vet, ci doua saptamîni. Dar dragul de el n-a fost suparat deloc. Din contra, nu se mai satura de iubit si pupaceala. Cred ca, din cauza ca s-a trezit în pat, între noi, a uitat ca l-am dus la vet...
Sînt mîndra de baietii mei, ca au rezistat eroic. Mike ca si-a revenit la rutina de zic cu zi, si Dan ca n-a lesinat la vet :D
În scop informativ o sa va scriu cîte ceva despre cum trece timpul dupa operatie, mai exact despre trezirea din narcoza. În primul rînd nu disperati! Atîta timp cît pacientul respira regulat si linistit, e ok.
Bineînteles ca nu dupa orice operatie puteti duce pacientul acasa. În anumite cazuri felinele sînt tinute sub observatie în clinica sau cabinetul veterinarului, si în majoritatea cazurilor în care vi se spune ca e nevoie, e bine sa ascultati. Însa daca pacientul poate fi luat acasa, chiar daca o sa va streseze situtia, pentru binele lui, nu ezitati. În primul rînd, atunci cînd se trezeste într-un loc cunoscut, lînga persoane cunoscute, automat nu mai trece prin starea de panica, care o au mai ales pisicile speriate, ca Mike. De altfel trebuie sa stiti ca acest somn sintetic poate dura foarte multe ore în care se întîmpla mici accidente. Pipilica si voma. Eu va scriu din punctul meu de vedere, deci nu dintr-unul medical, doar o pregatire pentru un somn lung tare, cum a fost în cazul lui Mike.
De la felina la felina, narcoza reactioneaza diferit. Abia dupa 9 ore jumatate, a încercat sa-si miste capul. Cred ca trecusera deja 10 cînd chiar si l-a miscat de pe o parte pe cealalta, pentru prima data. Peste 13 ore i-a luat pîna s-a ridicat si a încercat sa mearga balanganindu-se dintr-o parte într-alta, cazînd în fund... chiar si dupa 24 de ore înca nu era 100% treaz.
- de la vet în drum spre casa, transportati pacientul într-o boxa încapatoare si bine aerisita. Nu acoperiti boxa de transport. Pacientul are nevoie de mult aer. Eu l-am adus pe Mike în brate.
- odata ajunsi acasa, alegeti un loc linistit si caldut (22°C), prin care nu se circula prea mult. Fara televizor, lumina puternica, fara nici o sursa galagioasa. Chiar daca doarme adînc, auzul functioneaza, iar pupilele reactioneaza la lumina. Chiar daca i s-au aplicat picaturi care previn uscarea ochilor, cînd si cînd închideti-i pleoapele cu degetele pentru a mentine umiditatea. Cîndva veti observa ca se formeaza un reflex, iar pisoiul va prelua de la sine aceasta miscare.
- daca nu puteti sa-l tineti într-una sub observatie, nu alegeti un loc la înaltime, ca pat, canapea, etc... ci puneti-l jos pe o patura groasa împaturata în 4-8.
- peste aceasta patura, pregatiti un alt asternut mai subtire sub care puneti o folie de plastic, pentru ca se vor întîmpla micile accidente cu pipilica. Întindeti pacientul într-o pozitie comoda pe acest asternut (din care va sfatuiesc sa mai aveti înca 2 la îndemîna, pentru a le schimba dupa pipi. Nu lasati felina pe loc umed. Raceste!).
- sub cap puneti un servet curat. Pregatiti înca 2-3 pentru eventualele senzatii de voma. Chiar daca este doar un lichid, nu trebuie sa stea cu capul pe ud.
- pentru mai mult confort si eliminarea mai rapida a toxinelor acoperiti pisoiul de la gît în jos cu ceva usor. Un tricou de exemplu, sau un prosopel moale.
- daca dupa cîteva ore bune (4-5), pacientul înca nu da semne ca s-ar trezi, si simtiti ca are labutele reci tare, ar fi indicat sa-l acoperiti cu ceva mai calduros. Caldura duce la confort, confortul la pipilica, pipilica la eliminarea toxinelor = trezire fara dureri, plus ca urinatul arata o buna functionare a rinichilor.
- daca nu urineaza timp de 5-6 ore, luati legatura cu veterinarul!
- daca doarme linistit si respira regulat, nu-l deranjati prea des, doar verificati daca dedesubt e umed si schimbati asternutul.
- cînd începe sa dea semne de trezire si e cît de cît constient, mîngîiati mustaciosul, vorbiti-i încet. Îi face bine :)
- nu-i oferiti de mîncare. Fiind adormit si ametit, exista posibilitatea de a se îneca! Apa însa este binevenita, dar este posibil s-o refuze. Nici o problema daca nu vrea. Încercati mai tîrziu.
Somnicul de dupamasa la 17.00, a doua zi, deja degajat, dupa cîteva ture de gradina... dar înca obosit.
Oh, mititelul de el, cred ca as fi plans de mila lui... Multumesc pentru informatii, nu avem nevoie de ele deocamdata dar e bine de stiut daca se intampla. Sper ca Mike e bine. Ii dai sa manance numai mancare uscata? Noi asta ii dam la al nostru si vreau sa il obisnuiesc si cu conserve si mananca foarte putin si apoi rabda toata ziua.
ReplyDeleteUite asa vreau si eu: sa ma "drogheze" inainte sa merg la dentist.Si sa dansez "limbo" dupa ce ies din cabinet.
ReplyDeletePupam nasuc in iarba!
Prin vorbele tale se vede ca de mult tim la pisoiul tau.
ReplyDeleteDe-ar avea toti pisici stapani ca tine, bine ar fi.
Mihaela, eu i-as da si mîncare umeda, adica plicuri, dozici... dar nu vrea. Niciodata nu a vrut altceva în afara crontanelelor. Asta a mîncat si în adapost, desi si acolo li se ofera hrana umeda cît si uscata... totusi el o respinge în totalitate. Nici macar de ceea ce mîncam noi nu e curios deloc. Pe el îl poti pune sa-ti pazeasca friptura. Nici n-o atinge!
ReplyDeleteDaca nu vrea, nu-l tine înfometat. Sînt pisici care nu vor altceva decît uscaturile alea. Felix, ar fi gustat din toate. Era un mare pofticios!
Apa bea destula? Mike nu e mare bautor, dar bea. Multa doar cînd e frig afara... în rest putina. Dar linge florile din gradina, dupa ce le ud :D
Lilly, sa stii ca e si asta o varianta. Daca mai si dormi ca Mike 13 ore dupa, treci si peste faza dureroasa :D
ReplyDeleteBucate apetisante, la noi toata familia e asa. Sotul si fiica la fel. Îl iubim cu fiecare celula, la fel cum l-am iubit pe Felix... de aceea e asa greu fara el. Dar Mike are grija sa ne veseleasca zilnic sufletele, cu prostioarele care le face :)
ReplyDeleteThis comment has been removed by the author.
ReplyDeleteIufff , bine ca ati trecut cu bine peste tot !!!! Si ai mei papa 80% crontanele , le cumpar si papika la plic , insa ling mai mult sosul si carnita o lasa acolo :))) , iar carne cruda papa ffff putina !!!
ReplyDeleteCat, si ei ca noi... fiecare diferit! Felix mînca foarte diversificat, îi placeau multe si era foarte pofticios. Mike, doar crontanele si apa. Nu vrea altceva...
ReplyDeletene ajuta mult ce ai scris tu aici. peste 2 luni trebuie sa mergem la vet sa il castram pe motanelul nostru si avem mari emotii. daca nu aflam de la tine ce se intampla dupa narcoza cred ca intram tare rau in panica. ne dorim din tot sufletul sa trecem usor peste etapa asta.
ReplyDeleteMarilena, dupa castrare, în general, se trezesc mai repede, dozajul narcozei fiind mai mic. Unii veti fac o injectie de "trezire" imediat dupa operatie. Eu nu-s de acord cu treaba asta. Fiind treaz atît de repede, durerile-s mai mari si mai mult timp de suportat. Chiar daca primeste ceva contra durerii dupa operatie, treaz fiind, durerea, ameteala, oboseala e altfel de suportat în comparatie cu atunci cînd doarme. Eu prefer sa-l curat de pipi si sa-i schimb asternutul atîta timp cît pisoiul este inconstient, decît sa se chinuie el sa mearga la litiera, sa se împiedice ametit...
ReplyDeleteSper ca motanul tau sa treaca usor peste operatie. Poate treci sa-mi spui cum a fost!
Salutari si sper sa aud vesti bune de la voi!
xoxoxo
Sal. Dupa cum ti-am scris pe mail am reusit sa trecem cu bine peste castrare. Dar am o intrebare. Dupa operatie trebuia ca medicul sa ne dea si carnet de sanatate sau doar pasaportul, pt care am facut implant de cip.In pasaport am vazut ca sunt trecute vaccinurile pe care le-a facut acum obligatoriu. Carnetul cred ca e altceva, nu?
ReplyDeleteMarilena, am citit mailul tau, si îti voi raspunde, dar momentan nu am timp de nici un fel pîna în weekend. Daca în pasaport sînt trecute vaccinurile recomandate/ si obligatorii în functie de ce cere tara în care-l plimbi, nu cred ca ai nevoie si de carnet. Eu am doar carnet, pentru ca ai mei nu vin plimbati, decît pîna la vet si 'napoi... si asta cu stres :D
ReplyDeleteTe pup, si merci de mail! îti voi raspunde curînd xoxoxo